Bun venit la CFF
Bun venit la CFF
Ghidul festivalului
Orașul nostru nu are cinematografe, iar din această cauză fiecare eveniment e o surpriză creativă în sine!
De la proiecțiile în aer liber pe munții din jur, până la cine-concertele din Biserica Catolică, expozițiile din Sinagoga Veche sau concertele din parc, la sfârșit de august, CFF e peste tot.
De știut
PROGRAM > Pot apărea modificări de ultim moment ale grilei orare. Vă rugăm să consultați pagina de Facebook a festivalului în cazul în care proiecțiile în aer liber vor fi mutate în sala de spectacole a liceului Dragoș-Vodă din cauza vremii nefavorabile.
ACCESUL ÎN SĂLI > Accesul în sală se face în limita locurilor disponibile, iar pentru a nu deranja spectatorii, intrarea în sală nu va fi posibilă după începerea proiecției. Vă rugăm să vă închideți telefoanele mobile și să păstrați liniștea pe toată durata filmului.
FOTOGRAFII CU PUBLICUL > Participarea la festival reprezintă acordul dumneavoastră de a fi fotografiați/filmați și că imaginile respective să fie folosite în scopul promovării festivalului.
Cum ajungi la festival?
Cu Tarom-ul dinspre București pe Aeroportul Suceava, sau din străinătate pe aeroport la Cluj sau Iași.
Cu trenul (recomandăm cușeta) dinspre București (8h30) sau de la Cluj (5h30).
Cu mașina pe E85/E58 dinspre București (477 km) sau E576/E58 dacă vii de la Cluj (232 km).
De neratat
Aici vă puteţi bucura de un răsărit la 1634 de metri înălţime, în locul în care se spune că Doamna Elena, soţia lui Petru Rareş, se urca pe stânci pentru a afla dacă domnitorul se îndreaptă spre locul în care ea împreună cu fiul ei erau ascunşi. Rezervaţia se întinde pe o suprafață de 933 ha in Muntii Rarău, si găzduieşte Peştera Liliecilor și Piatra Șoimului, o formațiune care creează un perete vertical înalt de 100 m din vârful căruia puteți admira o priveliște excepțională spre masivul Giumalău.
(Foto: Ovidiu Ștefeligă)
Denumită și „Capela Sixtină a Europei de Est” pentru fresca „Judecăţii de Apoi” pictată cu celebrul pigment „Albastru de Voroneţ”, Mănăstirea Voroneț este un monument UNESCO. A fost construită acum aproximativ 500 de ani iar pictura din interiorul ei datează de pe vremea lui Ştefan cel Mare, din 1496. Aici şi-a petrecut ultimii 26 de ani din viaţă Daniil Sihastrul, despre care am auzit încă de pe băncile şcolii. De asemenea toţi pigmenţii folosiţi sunt din substanţe minerale, naturale sau de sinteză şi au supravieţuit în mod uimitor celor mai aspre condiţii climatice.
Unicul de acest gen în România şi printre puţinele din Europa, muzeul adăposteşte 15 mii de piese care reflectă măiestria meşterilor noştri în a depăna (cu dalta), povestea noastră, de la început. Colecţia conţine piese de o diversitate remarcabilă, de la instrumente la cele mai bogate ornamente. Adresă: Calea Transilvaniei nr. 1
(Foto: Muzeul "Arta Lemnului")
Un fel de muzeu al ţăranului din Bucovina, cuprinzând peste 7000 de exponate. Colecţia este adăpostită într-o casă din lemn cioplit de la începutul secolului XIX.
Adresa: Strada Vornic Grigore Sabie, nr. 19
O plimbare cu Mocăniţa este o experienţă idilică. Peisajele mirifice bucovinene capătă un alt farmec pe fundalul “gâfâitului” romanţios al Mocăniţei. Dacă vreţi să aflaţi mai multe, Mocăniţa îşi spune singură povestea în fiecare an încântându-i pe turişti pe timpul verii cu ritmurile ei arhaice şi stângace printre zonele pitoreşti ale Bucovinei. Detalii: pagina oficială
Cheile se află la poalele Rarăului, într-o vale în care se spune că s-a stabilit prima vatră a câmpulungenilor. Reprezintă o rezervație morfologică-geologică, aici veți întâlni rarităţi din lumea plantelor şi a animalelor (floarea de colţ, râsul, jderul). Pe masură ce vă veţi apropia de chei, veţi auzi apa căzând în cascade, într-o luptă neostoită cu stânca. Un monument al naturii, cheile nu sunt de ratat pentru iubăreţii de natură care vin pentru prima oară în Câmpulung Moldovenesc.
Aici vă aşteaptă 5300 de linguri, cea mai mare colecție de gen din ţară. De la lemn de plop sau tei până la lemn de lamâi sau ginko biloba, regretatului profesor de istorie din Câmpulung Moldovenesc, Ion Ţugui, a colecţionat linguri din toată lumea.
În colecţia de linguri "sunt ascunse în detalii sute de generaţii anonime de Brâncuşi."
Muzeul cuprinde şi o colecţie de ştergare (peste 500 exemplare), cusături, ceramică şi numismatică.
